De la Simona Stanciu

Acest post este creat de Simona:

“Nu m-am gandit niciodata ca voi ajunge sa scriu depre un prieten bolnav…. Prinsi in tumultul vietii,  avem asteptari exagerate, ne luptam sa ne autodepasim, suntem convinsi ca ceilalti sunt mai norocosi decat noi, ca au mai multe realizari, suntem vesnic nemultumiti si uitam sa apreciem cea ce avem deja!

Pana nu demult si Ionut, John, cum ii spun prietenii nu era diferit. Suntem convinsi ca noua nu ni se poate intampla, ca si cum o forta divina ne protejeaza, si tindem sa o supunem deseori la teste – ore de munca suplimentare, nopti pierdute, alimentatie proasta…..

Cateodata, din pacate, suntem introdusi la realitate in cel mai brutal mod posibil. John s-a trezit cum lumea din jurul lui se prabuseste si toate valorile si idealurile in care crezuse pana atunci nu sunt decat o himera. Viata lui s-a transformat intr-o iluzie, o iluzie pentru care trebuie sa lupte acum. O lupta nedreapta cu un dusman misel.

Toti avem probleme, unele pe care le consideram majore – am lovit masina, am ramas fara job, nu ne ajung banii, ne-au sufocat facturile, altele minore – ne-am ingrasat, nu ne mai incap hainele, ne-a cazut parul, ne-am rupt o unghie, ni s-a stricat telefonul, ne-am certat cu parintii, prietenii, sefu nu ne place, il favorizeaza pe colegul tau…..probleme care ne supara de-a lungul zilei si ne face chiar sa injuram si sa ne intrebam de ce om fi noi atat de ghinionisti, tocmai noi,… cu ce l-am suparat pe D-zeu atat de tare de ne pedepseste (eu, una m-am intrebat). Dar John cu ce l-a suparat atat de tare?! Nimeni nu cred ca poate gresi atat de mult.

Trebuie sa-l ajutam sa-si recapete viata inapoi cu micile ei defecte, sa injure din nou ca nu ii porneste masina, sa-si faca griji ca nu ii ajung banii, sa se certe, sa se impace , sa simta bucuria si tristetea, sa aiba din nou o viata NORMALA.

Are nevoie de ajutorul nostru……cat de mic …. conteaza !!!”

Fara cuvinte…de la Ramona

Acesta este un post creat de Ramona:

” Cand am aflat ca John este bolnav, prima data m-a incercat o teama puternica, dupa care o furie de nedescris, poate din cauza faptului ca este ultimul care merita asta, este un om bun, sensibil, linistit, marinimos. Am asteptat cu totii cu sufletul la gura diagnosticul preliminar, cel pus de doctori dupa ce l-au operat, rugandu-ne sa fie bine, sa nu fie nimic grav, insa acesta nu a fost deloc optimist – „cancer limfatic”. Am fost cu totii alaturi de el, am incercat sa il incurajam, sa ii spunem ca este mult prea devreme pentru a-si pierde speranta, insa ceva in ochii lui plangea, ceva ne spunea ca stie mai bine decat noi ce se va intampla, poate fiind ca este biolog de profesie, este pasionat de aceasta stiinta, si cunoaste mai multe despre cancer decat noi toti la un loc.

Intotdeauna ma intreb de ce boli ca acestea lovesc oameni atat de buni, care nu au facut rau, care nu merita una ca asta, si cred ca posibile raspunsuri ar fi:

-      pentru ca Dumnezeu ne pune la incercare din cand in cand;

-      pentru ca Dumnezeu vrea sa ne arate cat de pretioasa este viata, cat de importanta este sanatatea, cat de lipsite de importanta sunt bunurile materiale;

-      pentru a vedea care iti sunt adevaratii prieteni;

-      pentru a ne da timp de gandire;

-      etc.

De multe ori, vorbind cu prietenii mei si ai lui John, ne dam fiecare cu parerea despre ce este in sufletul lui, despre modul in care priveste boala, de cele mai multe ori cu pesimism, si probabil pentru ca am stabilit impreuna sa fim optimisti pentru a-i transmite si lui starea asta, am incetat sa ne gandim ca numai el stie cu adeverat ce simte un om care este diagnosticat cu cancer, numai el stie ce efecte are chimioterapia asupra organismului, pentru ca el este singurul dintre noi care le resimte cu adevarat.

Din pacate, aceasta boala nu tine cont de oameni, eu o descriu ca fiind „parsiva”, pentru ca de cele mai multe ori nu isi anunta „sosirea”, vine tiptil si de-abia dupa ce se instaleaza comod in noi, tipa de fericire. Atunci noi incepem sa tipam de durere, si dam fuga la spital, unde, in cazul lui Ionut, ni se recomanda tratament de 7 zile cu antiinflamatoare, antibiotice….. Din fericire, John, stiind mai multe decat un om obisnuit despre semnele acestei boli, s-a dus de unul singur la Fundeni chiar a doua zi, unde, dupa o multime de analize, a fost programat de urgenta pentru operatie.

Va rugam pe toti sa donati cat puteti  pentru a-i face viata mai usoara prietenului nostru, pentru a nu se mai gandi si la acest aspect care ii aduce un stress suplimentar, fiindca el are nevoie acum de liniste, de speranta, de optimism, pentru a raspunde cat mai bine la chimioterapie (acum doua zile a avut prima sedinta dintr-un sir de 6). (gasiti in sectiunea „Donatii” detaliile necesare). “

Efectele secundare

Ionut deja a inceput sa resimta efectele secundare ale chimoterapiei. Este o lupta grea, dar suntem optimisti ca se va face bine. Pentru el greul a inceput, dar noi vom fi acolo sa-l sustinem.

In timp ce unele efecte dispar relativ rapid, altele pot dispare doar dupa luni sau ani. Uneori efectele secundare se pot face simtite toata viata, acesta este cazul in care chimioterapia determina afectarea ireversibila a inimii, plamanilor, rinichilor sau organelor reproducatoare. Unele tipuri de chimioterapie pot cauza ocazional efecte intarziate, cum ar fi cancerul secundar, care apare multi ani mai traziu.

Efectele negative sunt neplacute, dar tebuie comparate cu capacitatea tratamentului de a trata cancerul. Pacientii tratati cu chimioterapice sunt descurajati de lunga perioada de timp pe care o necesita tratamentul sau de efectele secundare pe care le au de suferit.
Efectele secundare:

• diareea;
• constipatia;
• infectiile;
• caderea parului;
• retentia de lichide;
• anemie si oboseala;
• senzatia de greata si voma;
• sindrom asemanator gripei;
• efecte asupra pielii si unghiilor;
• probleme in coagularea sangelui;
• efecte fizice si psihice asupra vietii sexuale;
• efecte asupra musclaturii si sistemului nervos;
• probeleme ale cavitatii orale, gingiilor si faringelui;
• efecte adverse asupra rinichilor si a vezicii urinare;

Informatiile au fost preluate din “Chimioterapia: ghid pentru auto-ajutorare in timpul tratamentului”, trad: Anca Labunet din Brosura realizata de Institutul National pentru Cancer, SUA
Societatea Romana de Cancer

Nu ne putem imagina nici o clipa cat de greu e sa fii in situatia asta. Toti visam si ne gandim la orice, numai la sanatate nu. Decat atunci cand n-o mai avem. In momente ca acesta, ne dam seama ca este cel mai important lucru din lume. Haideti sa-l ajutam pe Ionut sa-si recapete sanatatea!

A inceput tratamentul

Am vorbit aseara la telefon cu Ionut si ni s-a parut ca se simtea ceva mai bine, psihic vorbind. Ieri a facut prima sedinta de chimioterapie. Din cate am inteles de la el, efectele secundare se vor simti dupa o zi -doua. Sa speram ca va fi bine. Azi vine acasa si peste ceva timp se va interna din nou pentru a doua sedinta de chimio.