Category Archives: Boala Hodgkin

Boala Hodgkin (parent category)

Updates

Au trecut multe luni de cand nu am mai scris un articol, desi timpul este marea problema n-am sa mai dau vina pe el.

A trecut si controlul din septembrie, ca de obicei, putin inflamat, ceva probleme metabolice, dar in rest OK. Dumnezeu ma vrea sanatos, si asta este un lucru extraordinar.

De fiecare data cand se apropie data controlului devin putin agitat si spre bucuria mea ulterioara, totul decurge OK si nu apar probleme.

Dupa vestile bune primite in Italia, cand am revenit in tara, am aflat ca s-a mai stins din viata o luptatoare, despre care scrisesem intr-un articol trecut, si a plecat dintre noi, intr-un loc mai bun, unde durerea si suferinta nu exista. Dumnezeu sa te odihneasca in pace Andrada!

De la ultima postare, din martie, viata a fost mai tumultoasa, plina de “bune” dar si de “rele”. Mi-am schimbat jobul din aprilie, acum lucrez la ORACLE Romania, iar o data cu asta a aparut si necesitatea de a schimba resedinta.

In vara am reusit sa mai implinesc inca un tel, am terminat masterul de Biologie Medicala.

Dupa doi ani in care am reusit sa impac si “capra si varza”, alergand intre job si master, am reusit! :) .

Disertatia, bineinteles ca nu s-a putut departa de subiectul ce mi-a marcat viata acum trei ani si mi-am ales lucrarea: ” Consideratii teoretice privind aspecte patologice ale ganglionilor limfatici in diferite tipuri de limfoame cu prezentarea incidentei acestor boli in perioada 2001-2009 (USA)”

Desi lucrez in IT de peste 10 ani, un hobby transformat in meserie si intr-un mod de a imi castiga existenta, incercand sa acopar “necesitatile” prevazute si imprevizibile, nu pot renunta la acest vis, sperand ca intr-o zi sa pot trece dintr-o ramura in cealata, schimband necesitatile mele pentru binele altora.  Momentan cheltuielile pentru viata de zi cu zi, si pentru verificarea starii de sanatate in Italia nu imi permit sa fac acest switch. Mersul in paralel, pe ambele fronturi, necesita energie si vointa, iar pana acum, multumesc lui Dumnezeu, am ramas sanatos sa le pot duce pe amandoua. In trecut poate uneori ma rugam lui Dumnezeu si pentru alte nimicuri din viata de zi cu zi, dar acum, ma rog doar pentru sanatate si puterea de a invata si munci.

Din februarie am si pe cineva drag aproape care ma sustine si ma intelege in deciziile pe care le iau.

In ultimele luni viata ne-a pus la incercari grele, iar “cumplita boala fara leac” a rapit o persoana draga din viata noastra, si am privit neputincios cum mama prietenei mele s-a stins.

Am incetat sa ma mai intreb “De ce?”, “De ce mie?”, “De ce noua?”, iar in locul intrebarilor este speranta ca intr-o zi voi putea face ceva sa schimb tragediile care lasa rani adanci pe care uneori nici timpul nu reuseste sa le inchida.

Momentan voi continua sa ajut, atat cat pot, persoanele care ajung in situatii nefericite din cauza acestei boli, iar daca posibilitati financiare nu am, macar cele informative le pot furniza.

Am inca un articol in lucru, despre protocolul IGEV, pe care sper sa il termin cat mai curand, iar dupa acesta vor urma doua articole despre protocolul BEAM si transplantul de celule stem.

Inchei prin a va recomanda doua website-uri importante despre care am sa scriu in viitor:

http://medicamente-lipsa.ro/

http://www.registru-celule-stem.ro/

Va doresc tuturor sanatate si intelepciune in deciziile pe care le luati.

Sa auzim numai de bine!

Ionut

Cum poti beneficia de TRATAMENT IN STRAINATATE

TRATAMENT IN STRAINATATE

“Un pas spre normalitate: “Ordinul Mortii” (Ordinul 50/2004) nu mai exista. Ordinul 1011/2011 Salveaza Vieti.
Asociatia Salveaza Vieti si Andreea Marin Banica au obtinut schimbarea Ordinului 50/2004 in Ordinul 1011/2011. In urma unei presiuni de aproape doi ani (din noiembrie 2009), Asociatia a obtinut modificarea procedurii ce trimite pacienti la tratament in strainatate (din cauza incapacitatii sistemului medical romanesc de a le oferi solutii in tara lor) intr-o procedura ce contine termene precise pentru rezolvarea dosarelor, capabila sa eficientizeze bugetul Ministerului Sanatatii si sa ofere sansa la viata.
Comunicat de presa

Cum poti beneficia de TRATAMENT IN STRAINATATE:

Conditii pentru a beneficia de E112:

1. clinica la care se solicita tratament trebuie sa aiba contract cu Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate din tara respectiva;
2. clinica este dintr-o tara membra UE;
3. tratamentul pentru afectiune se regaseste printre serviciile medicale prevazute in pachetul de servicii de baza de care beneficiaza asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania;
In oricare dintre situatiile in care conditiile de mai sus (a, b, c) nu sunt indeplinite se poate solicita trament in strainatate prin fonduri de la Ministerul Sanatatii (Ordinul 50)

  • Ordinul 50 din data 23 ianuarie 2004 publicat in Monitorul Oficial in data 29 ianuarie 2004 – pentru vizualizare click aici
  • Modificarile Ordinului 50 din 30 iunie 2005 publicat in Monitorul Oficial in data de 6 iulie 2005 – pentru vizualizare click aici
  • Modificarile Ordinului 50 din 27 octombrie 2009 publicat in Monitorul Oficial in data de 2 noiembrie 2009 – pentru vizualizare click aici
  • Modificarile Ordinului 50 din 9 iunie 2011 publicat in Monitorul Oficial 416 din 14 iunie 2011 – vezi mai jos.

Asociatia Salveaza Vieti a demarat procedura de contestare a Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 1352/27 octombrie 2009 considerat ilegal si discriminatoriu, fiind incalcate art. 22, art 16, art 34 din Constitutia Romaniei precum si Legea 324/2006. Un obiectiv major al asociatiei este acela de modificare si transparentizare a legislatiei in domeniul medical.

MINISTERUL SANATATII

Ordinul 1011 din 9 iunie 2011 (Ordinul 1011/2011)

pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament in strainatate

Publicat in Monitorul Oficial 416 din 14 iunie 2011 (M. Of. 416/2011)
Vazand Referatul de aprobare al Serviciului pentru programe de sanatate si Directiei asistenta medicala nr. Cs.A. 6.612/2011,
avand in vedere prevederile art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament in strainatate, aprobata cu modificari prin Legea nr. 119/2003,
in temeiul art. 7 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare,

   ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:

   Art. I. -
Ordinul ministrului sanatatii nr. 50/2004 privind metodologia de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament in strainatate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 76 din 29 ianuarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 2, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Documentele medicale ale bolnavului (copie de pe foaia de observatie clinica generala, bilet de iesire din spital, analize medicale, recomandarea medicului curant, de specialitate, privind efectuarea tratamentului in strainatate) se depun de catre bolnav, reprezentantul legal al acestuia sau de catre apartinator (sot/sotie, ruda de gradul IV) la directia de sanatate publica in a carei raza teritoriala domiciliaza bolnavul, impreuna cu o cerere din partea bolnavului, a reprezentantului legal sau a apartinatorului acestuia.”

2. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 3. -
(1) Directiile de sanatate publica vor desemna o persoana responsabila cu organizarea activitatii de trimitere la tratament in strainatate din cadrul Compartimentului de asistenta medicala si programe de sanatate.
(2) Atributiile persoanei responsabile cu organizarea activitatii de trimitere la tratament in strainatate privind intocmirea, verificarea si trimiterea documentatiei medicale a bolnavilor la comisiile de specialitate teritoriale sunt stabilite in fisa postului.

   (3) In termen de maximum doua zile lucratoare de la inregistrarea documentelor prevazute la art. 2 alin. (2) la directia de sanatate publica, aceasta institutie, prin Compartimentul de asistenta medicala si programe de sanatate, are obligatia de a transmite comisiei de specialitate teritoriale toate documentele necesare indeplinirii atributiilor acestora privind trimiterea bolnavilor la tratament in strainatate, prevazute in anexa nr. 2.
(4) Dupa primirea de catre directia de sanatate publica a procesului-verbal medical prevazut in anexa nr. 3, persoana responsabila cu organizarea activitatii de trimitere la tratament in strainatate sau, in urma unui angajament scris, bolnavul ori reprezentantul legal al acestuia efectueaza corespondenta cu clinicile recomandate de comisia de specialitate teritoriala si obtine documente privind costul si conditiile de plata a tratamentului, precum si numarul de cont al clinicii.
(5) In situatia in care bolnavul sau reprezentatul legal al acestuia isi exprima optiunea pentru efectuarea corespondentei prevazute la alin. (4), acesta va prezenta directiei de sanatate publica documente oficiale emise de clinicile recomandate de comisia de specialitate teritoriala, cu antet si semnatura, care cuprind cel putin elementele prevazute in anexa nr. 10. Directiile de sanatate publica considera valide numai documentele transmise in original sau, dupa caz, prin fax ori prin e-mail, in forma scanata.
(6) In situatia in care bolnavul sau reprezentatul legal al acestuia isi exprima optiunea pentru efectuarea corespondentei prevazute la alin. (4) de catre directia de sanatate publica, corespondenta trebuie definitivata in maximum 7 zile lucratoare de la data inregistrarii procesului-verbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala la directia de sanatate publica.
(7) In situatia in care in termenul prevazut la alin. (6) niciuna dintre clinici nu raspunde cererii adresate de catre directia de sanatate publica sau raspunsurile sunt negative, directia de sanatate publica instiinteaza comisia de specialitate teritoriala in maximum 9 zile lucratoare de la data inregistrarii procesuluiverbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala la directia de sanatate publica. In acest caz, in termen de maximum doua zile lucratoare de la primirea instiintarii, comisia de specialitate teritoriala nominalizeaza alte clinici.

   (8) In cazul afectiunilor cu nivel de prioritate – urgenta medicala sau cu risc vital crescut (major), directia de sanatate publica va inainta dosarul spre aprobare Ministerului Sanatatii cu raspunsul complet al cel putin doua dintre clinicile recomandate de comisia de specialitate teritoriala, in termen de 7 zile lucratoare de la data inregistrarii procesului-verbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala la directia de sanatate publica. Acest dosar va cuprinde in mod obligatoriu si dovezi privind initierea corespondentei cu toate clinicile recomandate de comisia de specialitate teritoriala.
(9) In cazul afectiunilor pentru care nu a fost consemnat de catre comisia de specialitate teritoriala nivelul de prioritate urgenta medicala sau risc vital crescut (major), directia de sanatate publica va inainta dosarul spre aprobare Ministerului Sanatatii cu raspunsul complet al cel putin doua dintre clinicile recomandate de comisia de specialitate teritoriala, in termen de 10 zile lucratoare de la data inregistrarii procesului-verbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala la directia de sanatate publica. Acest dosar va cuprinde in mod obligatoriu si dovezi privind initierea corespondentei cu toate clinicile recomandate de comisia de specialitate teritoriala.
(10) In situatiile prevazute la alin. (8) si (9), daca ulterior transmiterii dosarului la Ministerul Sanatatii directia de sanatate publica sau bolnavul primeste si raspunsurile celorlalte clinici recomandate de comisia de specialitate teritoriala, acestea vor fi transmise Ministerului Sanatatii in vederea completarii dosarului.
(11) Pentru asigurarea transparentei in procedura de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament in strainatate, directiile de sanatate publica au obligatia de a publica pe site-ul institutiei urmatoarele date:
a) numarul solicitarilor inregistrate la directia de sanatate publica pentru trimiterea la tratament in strainatate;
b) stadiul rezolvarii dosarelor inregistrate, cu urmatoarele mentiuni:
b.1) numarul dosarelor transmise comisiilor de specialitate teritoriale;
b.2) numarul dosarelor pentru care s-a initiat corespondenta cu clinicile de specialitate recomandate de comisiile de specialitate teritoriale;
b.3) numarul dosarelor transmise Ministerului Sanatatii spre aprobare;
b.4) numarul dosarelor aprobate de catre Ministerul Sanatatii;
c) numarul dosarelor la care este consemnat nivel de prioritate – urgenta medicala sau cu risc vital crescut (major);
d) numarul dosarelor inregistrate pentru control medical;
e) numarul dosarelor pentru care se solicita suplimentarea finantarii.
(12) Actualizarea datelor prevazute la alin. (11) se realizeaza lunar, in primele 10 zile ale lunii in curs pentru luna anterioara.”

3. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 4. -
(1) In cazul in care din documentele transmise comisiei de specialitate teritoriale nu se poate determina cu exactitate conduita care se impune a fi adoptata fata de solicitarea bolnavului privind trimiterea la tratament in strainatate, la recomandarea presedintelui comisiei de specialitate teritoriale bolnavii vor fi internati intr-o clinica din centrul universitar in care functioneaza comisia de specialitate teritoriala, pentru efectuarea unor investigatii medicale.
(2) In situatia in care, dupa efectuarea investigatiilor medicale prevazute la alin. (1), comisia de specialitate teritoriala decide necesitatea trimiterii bolnavului pentru tratament in strainatate, aceasta intocmeste procesul-verbal medical prevazut in anexa nr. 3 si il transmite directiei de sanatate publica in termen de o zi lucratoare de la finalizarea examinarii cazului.
(3) Directia de sanatate publica va colabora cu comisia de specialitate teritoriala astfel incat intre data inregistrarii procesului-verbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala la directia de sanatate publica si incunostintarea bolnavului cu privire la decizia comisiei sa nu treaca mai mult de 7 zile lucratoare.
(4) In cazul in care comisia de specialitate teritoriala va considera ca bolnavul nu sufera de o afectiune care justifica trimiterea la tratament in strainatate, aceasta va emite o decizie de respingere a cererii depuse in care va expune temeinic cauzele pentru care afectiunea nu are indicatie de tratament in strainatate. In cuprinsul acestei decizii, comisia de specialitate teritoriala va recomanda conduita medicala care se impune si unitatea sanitara in care bolnavul va fi ingrijit in tara. Decizia comisiei de specialitate teritoriale, va fi transmisa directiei de sanatate publica, care are obligatia de a instiinta bolnavul in termen de maximum doua zile lucratoare de la inregistrarea acesteia la directia de sanatate publica.

   (5) Directia de sanatate publica transmite Serviciului pentru programe de sanatate din cadrul Ministerului Sanatatii documentatia intocmita in conformitate cu prevederile prezentului ordin, insotita de adresa-tip de inaintare, al carei model este prevazut in anexa nr. 5, in termen de cel mult 24 de ore de la data primirii ofertei/ofertelor de pret de la clinici, dar nu mai tarziu de 21 de zile lucratoare de la data inregistrarii procesului-verbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala la directia de sanatate publica. In cazul in care bolnavul a fost internat pentru investigatii medicale, termenul de transmitere al dosarului la Ministerul Sanatatii se prelungeste corespunzator.
(6) Comisia de specialitate teritoriala are obligatia de a comunica, in scris, directiei de sanatate publica concluziile sale, inclusiv conduita medicala de urmat, in maximum 7 zile lucratoare de la examinarea cazului; pentru nerespectarea acestui termen membrii comisiei raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz.
(7) Medicul curant de specialitate care recomanda trimiterea la tratament in strainatate are obligatia sa examineze bolnavul si la intoarcerea acestuia in tara, pentru a stabili beneficiul tratamentului, intocmind un raport medical ce va fi inaintat directiei de sanatate publica, care sa cuprinda date privind starea prezenta a bolnavului.
(8) In cazuri exceptionale impuse de natura si gravitatea bolii, precum si pentru bolnavii minori, comisiile de specialitate teritoriale pot recomanda ca bolnavii sa se deplaseze in strainatate cu insotitor, costurile deplasarii si cazarii urmand sa fie suportate de acestia, cu exceptia cazurilor in care bolnavul are varsta cuprinsa intre 0 si 6 ani, situatie in care directia de sanatate publica va deconta si costurile deplasarii pentru un insotitor.
(9) In cazul in care apar disfunctionalitati care intarzie intocmirea documentatiei medicale pentru trimitere la tratament in strainatate mai mult de 22 de zile lucratoare de la data inregistrarii procesului-verbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala, directia de sanatate publica va informa Ministerul Sanatatii asupra cauzelor acestor intarzieri, urmand ca acesta sa intervina prin reprezentantii sai pentru rezolvarea problemelor aparute, in maximum doua zile lucratoare de la inregistrarea informarii.”

   4. La articolul 5, alineatele (3) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“(3) Comisia prevazuta la alin. (1) are obligatia sa se intruneasca de doua ori pe luna, in intervalul 1-5, respectiv 14-18 ale fiecarei luni, precum si ori de cate ori este nevoie in cazul urgentelor, in vederea analizarii solicitarilor transmise in conditiile prezentului ordin. Comisia constituita la nivelul Ministerului Sanatatii trebuie sa ia masuri pentru ca termenul de adoptare a deciziei si comunicarea acesteia catre directia de sanatate publica sa nu depaseasca 20 de zile lucratoare de la data inregistrarii dosarului la Ministerul Sanatatii.

(5) In cazul in care solicitarile de finantare a tratamentelor in strainatate depasesc fondurile stabilite lunar cu aceasta destinatie, comisia constituita la nivelul Ministerului Sanatatii aproba finantarea tratamentului in strainatate pe baza urmatoarelor criterii de prioritate:
a) riscul vital estimat in lipsa tratamentului:
- risc major (mare) = 10 puncte;
- risc mediu = 5 puncte;
- risc scazut (mic) = 0 puncte;
b) beneficiul tratamentului estimat pentru bolnav:
- foarte mare (recuperare totala) = 10 puncte;
- satisfacator (recuperare partiala) = 5 puncte;
- nesatisfacator (fara beneficii evidente) = 0 puncte.”
5. La articolul 6, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Echivalentul in lei al sumei prevazute la alin. (1) si la art. 4 alin. (8) se asigura de Ministerul Sanatatii in limita bugetului aprobat anual si trimestrial cu aceasta destinatie si se utilizeaza pentru acoperirea costurilor tratamentului medico-chirurgical, spitalizarii si transportului pentru bolnav, precum si ale transportului pentru un insotitor, daca este cazul, sumele aferente fiind transmise directiei de sanatate publica prin care s-a intocmit documentatia bolnavului. Dispozitia bugetara de repartizare a creditelor va fi intocmita in maximum 7 zile lucratoare de la aprobarea dosarului de catre ordonatorul principal de credite.”

   6. La articolul 7, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(5) In cazul in care clinica din strainatate solicita prezentarea la control a pacientilor care au efectuat tratament in strainatate cu aprobarea Ministerului Sanatatii, se asigura finantare numai pe baza evaluarii tratamentului de catre medicul curant de specialitate care a recomandat tratamentul si a procesuluiverbal medical intocmit de catre comisia de specialitate teritoriala.”

7. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 9. -
Pentru nerespectarea prevederilor prezentului ordin persoanele vinovate vor raspunde conform prevederilor legale in vigoare.”

8. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 11. -
Serviciul pentru programe de sanatate din Ministerul Sanatatii comunica directiilor de sanatate publica numele bolnavilor ale caror dosare au fost aprobate de catre comisia constituita la nivelul Ministerului Sanatatii, precum si sumele aprobate de ordonatorul principal de credite cu aceasta destinatie.”

9. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 12. -
(1) La intoarcerea in tara bolnavul are obligatia sa se prezinte in termen de 14 zile lucratoare sau ori de cate ori este programat la medicul curant de specialitate care i-a recomandat tratamentul in strainatate.
(2) La implinirea termenului de un an de la efectuarea primului control prevazut la alin. (1), medicul curant de specialitate care a recomandat tratamentul in strainatate elaboreaza un raport medical, care va fi inaintat directiei de sanatate publica.
(3) In situatia in care bolnavul nu se prezinta la medicul curant de specialitate care i-a recomandat tratamentul in strainatate, acesta nu va beneficia de aprobarea altor solicitari privind trimiterea la tratament in strainatate.”

10. La anexa nr. 3 “Proces-verbal medical pentru trimiterea la tratament medical in strainatate, din data de ………..”, punctul 10 se abroga.

11. Dupa anexa nr. 9 se introduce o noua anexa, anexa nr. 10, avand cuprinsul prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

   12. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 13. -
Anexele nr. 1-10 fac parte integranta din prezentul ordin.”
   Art. II. -
Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sanatatii, directiile de sanatate publica, cat si persoanele nominalizate vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
   Art. III. -
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

   Bucuresti, 9 iunie 2011.
Nr. 1.011.

   ANEXA
(Anexa nr. 10 la Ordinul nr. 50/2004)

   OFERTA PRIVIND COSTUL TRATAMENTULUI

   I. Date privind identificarea clinicii:
Denumirea: ………………………………………………………………………………………………………………………………………
Adresa: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………
Persoana de contact: …………………………………………………………………………………………………………………………
Telefon: ……………………………………………………………………….
Fax: ……………………………………………………………………………
E-mail: ………………………………………………………………………..
Numarul de cont bancar: ……………………………………………….
II. Date privind identificarea pacientului:
Numele: …………………………………………………………………………………
Prenumele: …………………………………………………………………………….
Diagnosticul: …………………………………………………………………………..
III. Date privind costul tratamentului:
-cost privind evaluarea medicala a pacientului;
-cost privind procedura terapeutica aplicata;
-cost privind evaluarea medicala a pacientului posttratament;
-cost/zi de spitalizare;
-cost total.
IV. Conditiile de plata a tratamentului
V. Data programarii pacientului pentru internare

Sursa: Asociatia Salveaza Vieti

Formularul E112 (pentru serviciile medicale incluse in pachetul de baza al CNAS)

Formularul E112

Obtinerea fondurilor pentru  tratament in strainatate, in baza formularului E112, pentru servicii medicale decontate de Casa  Nationala a Asigurarilor de Sanatate (conform Contract cadru nr 324/2008) 

Pentru situatia trimiterii la tratament in strainatate, in baza formularului E112 ,trebuie indeplinite doua conditii cumulative:

  • I) tratamentul respectiv sa se regaseasca printre serviciile medicale prevazute in pachetul de servicii de baza de care beneficiaza asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania
  • II) acest tratament sa nu poata fi acordat in intervalul de timp necesar in mod normal pentru obtinerea tratamentului respectiv in Romania, luand in considerare starea curenta de sanatate a persoanei solicitante si evolutia probabila a bolii.

Daca cele doua conditii sunt indeplinite, casa de asigurari de sanatate NU POATE REFUZA ELIBERAREA ACESTUI FORMULAR !!!

Procedura :

  1. Persoana care solicita formularul E112 va depune o cerere scrisa la Casa de Asigurari de Sanatate unde este luata in evidenta ca asigurat. Cererea va fi insotita de urmatoarele documente:
  • a) copie a actului de identitate sau a certificatului de nastere, dupa caz;
  • b) dosarul medical, care va contine recomandarea medicala pentru efectuarea tratamentului  si inscrisuri medicale. Din aceste inscrisuri  trebuie sa rezulte ca serviciul medical solicitat face parte din pachetul de servicii de baza de care  beneficiaza asiguratii  in sistemul public de sanatate precum si faptul  ca  acesta nu poate fi efectuat  intr-un inerval de timp  normal in niciuna din unitatile sanitare din Romania, luand in considerare starea curenta de sanatate a persoanei solicitante  si evolutia probabila a bolii. De asemenea trebuie precizat in mod explicit si argumentat motivul pentru care  acest serviciu nu poate di acordat  intr-un interval de timp normal  intr-o unitate  sanitara din Romania. Dosarul medical trebuie sa fie intocmit de un medic sau o unitate sanitara aflata in relatii contractuale  cu o casa de asigurari de sanatate din Romania  . Pentru detalii despre completarea dosarului medical click aici !
  • c) o confirmare scrisa din partea unitatii sanitare din statul membru UE/SEE in care se intentioneaza efectuarea serviciului medical cu privire la disponibilitatea acesteia de a acorda  respectivul serviciu medical in perioada indicata de persoana solicitanta.
  1. cererea se inregistreaza la registratura casei de asigurari de sanatate.
  2. dupa inregistrarea cererii, casa va analiza cererea, verificand:
  • a) statutul de asigurat al solicitantului
  • b) dosarul medical , respectiv indeplinirea  celor doua conditii  cumulative (I si II)
  • c) daca toate conditiile sunt indeplinite, se elibereaza formularul  E112
  • Formularul  E112 se elibereaza inainte de plecarea persoanei beneficiare  la tratament. Acesta poate fi emis si dupa plecarea persoanei beneficiare daca din motive de forta majora, nu a putut fi eliberat anticipat si daca nu a fost achitata contravaloarea serviciilor medicale. In acest caz, casa de asigurari  intocmeste un referta prin care se argumenteaza si justifica situatia de forta majora, document care va sta la baza eliberarii formularului E112.
  • Prestatiile in baza formularului E112 se deconteaza numai intre institutii pe baza de facturi.

Fonduri de la Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii pentru servicii medicale care nu sunt incluse in programul de baza CNAS

Pasii necesari obtinerii fondurilor pentru tratament in strainatate in baza ordinului 50/2005 modificat cu Ordinul 1011/iunie 2011 (pentru servicii medicale care nu sunt decontate de Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate)

Pacientul (sau o ruda pana la gradul IV sau reprezentantul legal al pacientului):

1. va cere medicului curant scrisoare medicala sau raport medical, in care sa se specifice clar ca:

  • tratamentul/transplantul de care pacientul are nevoie, nu se poate efectua in Romania (cu motivatie, ex: nu exista banca de donatori, nu exista tehnica necesara in Romania etc) si
  • se recomanda efectuarea tratamentului/transplantului intr-o clinica din strainatate.

ATENTIE: Scrisoarea/raportul medical trebuie sa aiba parafa medicului curant si stampila unitatii sanitare in care bolnavul a fost ingrijit.

2. va depune urmatoarele acte la Directia Sanitara teritoriala de resedinta, pentru intocmirea dosarului medical necesar obtinerii fondurilor:

  • cerere pentru trimiterea la tratament in strainatate
  • scrisoarea medicala (in original) primita de la medicul curant, de specialitate, privind efectuarea tratamentului in strainatate
  • bilet de iesire din spital
  • analize medicale
  • copie C.I
  • copia fisei medicale din care sa reiasa clar diagnosticul

ATENTIE: Dosarul depus va primi de la Directia Sanitara teritoriala un numar de inregistrare, in baza caruia pacientul va putea solicita informatii privind stadiul acestuia.
(Ord. 1011/2011 art 2; alineatul 2)

3. va merge la investigatii medicale la Comisia teritoriala, dupa trimiterea dosarului de catre Directia Sanitara (dosarul va fi trimis in termen de 2 zile lucratoare de la data depunerii acestuia)

4. in cazul aprobarii dosarului medical pentru tratament in strainatate de catre Comisia teritoriala, pacientul (ruda/reprezentant legal) are posibilitatea (in urma unui angajament scris cu Directia Sanitara teritoriala) sacorespondeze direct cu clinicile din strainatate recomandate de Comisie
(Ord. 1011/2011 art 3; alineatul 4)

5. corespondenta se va prezenta Directiei Sanitare teritoriale (vor fi documentele oficiale cu antet si semnatura emise de clinici, in original sau, transmise dupa caz prin fax ori prin e-mail in forma scanata) in termen de maximum 7 zile lucratoare (de la data acordului de tratament/transplant primit de Comisia teritoriala) si vor cuprinde cel putin urmatoarele detalii :

  • Numele clinicii
  • Adresa
  • Persoana de contact
  • Telefon ; Fax; E-mail
  • Numarul de cont bancar
  • Nume si Prenume pacient
  • Diagnosticul
  • Costul evaluarii medicale a pacientului
  • Costul procedurii terapeutice aplicata;
  • Costul evaluarii medicale a pacientului posttratament;
    • cost/zi de spitalizare
    • cost total.
  • Conditiile de plata a tratamentului
  • Data programarii pacientului pentru internare la tratament/transplant
    (Ord. 1011/2011 art 3; alin. 4, alin. 5 si alin. 6)

6. In cazul unor urgente medicale, pe baza recomandarilor Comisiilor de specialitate teritoriale si a aprobarii comisiei din cadrul Ministerului Sanatatii, pacientul poate efectua tratamentul in strainatate pe cheltuiala sa, urmand ca in termen de 3 zile de la intoarcerea in tara, pe baza documentelor justificative, sa solicite Directiei Sanitare teritoriale decontarea cheltuielilor pentru acoperirea costurilor tratamentului/transplantului, spitalizarii si transportului pacientului.

ATENTIE: decontarea retroactiva este posibila doar daca a existat o aprobare prealabila.

7. Pacientul (ruda/reprezentatul legal) la intoarcerea in tara are obligativitatea de a prezenta Directiei Sanitare teritoriale, in maximum 3 zile de la intoarcere, documentele justificative ale sumelor acordate pentru efectuarea tratamentului/transplantului

8. Pacientul are obligatia sa se prezinte la medicul curant care i-a recomandat tratamentul in strainatate, in termen de 14 zile lucratoare de la intoarcerea in tara sau la fiecare programare. (Ord. 1011/2011 art 12; alin. 1 )

9. In cazul decesului pacientului, familia acestuia are obligatia sa anunte Directia Sanitara teritoriala in termen de 7 zile, in vederea intocmirii decontului de cheltuieli.

Administratiile statului:

1. Directia Sanitara teritoriala are obligatia de a transmite Comisiei de specialitate teritoriale in termen de maxim 2 zile lucratoare de la data depunerii de catre pacient a tuturor documentelor dosarul pacientului. (Ord.1011/2011 art. 3; alin. 3)

2. Comisia teritoriala va examina pacientul si va decide oportunitatea trimiterii la tratament in strainatate

a. Comisia de specialitate comunica decizia in scris Directiei Sanitare teritoriale, in maximum 7 zile lucratoare de la examinarea pacientului. (Ord. 1011/2011 art 4; alin. 3)
- In cazul in care Comisia de specialitate decide necesitatea trimiterii pacientului pentru tratament in strainatate aceasta va comunica decizia, Directiei Sanitare teritoriale in termen de 1 zi lucratoare de la finalizarea examinarii cazului. (Ord. 1011/2011 art 4; alin. 2)
- In cazul respingerii, Comisia teritoriala comunica decizia Directiei Sanitare teritoriale care anunta pacientul in termen de 2 zile lucratoare, cu recomandare de tratament in cadrul unui spital din Romania (Ord. 1011/2011 art 4; alin. 4)

b. Comisia de specialitate stabileste clinicile ce urmeaza a fi contactate in vederea obtinerii ofertelor de pret

3. Corespondenta cu clinicile recomandate de Comisiea teritoriala se va realiza de catre:

  • a. Directia Sanitara teritoriala sau,
  • b. in urma unui angajament scris, de catre pacient (ruda/reprezentantul legal)

In urma corespondentei cu clinicile se vor obtine:

    • programarea la tratament/transplant
    • costul
    • conditiile de plata a tratamentului/transplantului

In situatia in care in termen de 7 zile lucratoare niciuna dintre clinici nu raspunde cererii sau raspunsurile sunt negative, Directia Sanitara teritoriala anunta in termen de maximum 2 zile lucratoare de la primirea raspunsului, Comisia de specialitate teritoriala si aceasta nominalizeaza alte clinici.
(Ord. 1011/2011 art 3; alin. 4, alin. 7)

4. Directia Sanitara teritoriala trimite Directiei generale de asistenta medicala din cadrul Ministerului Sanatatii dosarul intocmit in functie de nivelul de urgenta, in termen de cel mult 24 de ore de la data primirii ofertelor de pret de la clinici. (Ord. 1011/2011 art 4; alin. 5 )

Dosarul va cuprinde raspunsul a cel putin doua clinici recomandate si dovezi privind initierea corespondentei cu toate clinicile recomandate de Comisia de specialitate teritoriala.

  • a. Cazurile de urgenta medicala sau cu risc vital crescut (major), vor fi trimise catre Ministerul Sanatatii, in termen de 7 zile lucratoare de la data primirii procesului verbal cu clinicile de la Comisia teritoriala de catre Directia Sanitara teritoriala. (Ord. 1011/2011 art 3; alin. 8.)
  • b. Cazurile care nu sunt consemnate de catre comisia de specialitate teritoriala cu nivelul de prioritate urgenta medicala sau risc vital crescut (major) vor fi trimise catre Ministerul Sanatatii, in termen de 10 zile lucratoare de la data primirii procsului verbal ce nominalizeaza clinicile de la Comisia teritoriala de catre Directia Sanitara teritoriala (Ord. 1011/2011 art 3; alin. 9)

ATENTIE: Dosarul va primi un numar de intrare la Ministerul Sanatatii, pe care pacientul trebuie sa-l solicite si sa-l cunoasca pentru a putea cere detalii despre stadiul dosarului sau.

5. Directia de Sanatate Publica are obligativitatea de a informa Ministerul Sanatatii in cazul in care apar disfunctionalitati care intarzie intocmirea dosarului cu mai mult de 22 de zile lucratoare, urmand ca Ministerul Sanatatii sa intervina, in maximum 2 zile lucratoare de la inregistrarea informarii.
(Ord. 1011/2011 art 4; alin. 9)

6. Decizia trimiterii la tratament in strainatate este adoptata dupa examinarea dosarului de catre o comisie a Ministrului Sanatatii. Comisia trebuie sa ia o decizie pe care sa o comunice Directiei de Sanatate Publica in maxim 20 de zile lucratoare de la data inregistrarii dosarului la Ministerul Sanatatii.

7. In cazul in care solicitarile de finantare depasesc fondurile alocate lunar de Ministerul Sanatatii, criteriile de prioritate sunt:

  • riscul vital legat de evolutia bolii
  • beneficiul estimat pentru bolnav
    (Ord. 1011/2011 art 5; alin. 5)

8. Dupa aprobarea dosarului de catre comisia Ministerului Sanatatii, dosarul va fi inaintat dupa caz, Ministerului Muncii, daca acesta va suporta o parte din cheltuieli sau direct Guvernului, pentru emiterea Hotararii de Guvern.

9. Hotararea de Guvern va fi publicata in Monitorul Oficial, iar Ministerul Sanatatii va inainta o adresa Directie Sanitare teritoriale, care va face plata catre clinica selectata.

10. Cheltuielile de deplasare pentru insotitorii bolnavilor sunt decontate doar pentru minorii cu varste cuprinse intre 0-6 ani. (Ord. 1011/2011 art 4; alin. 8 )

Sursa: Asociatia Salveaza Vieti

Chimioterapie – Protocolul BEACOPP

BEACOPP Protocol

Protocolul BEACOPP

BEACOPP este un regim de chimioterapie pentru tratamentul limfomului Hodgkin în stadii> II, elaborat de Grupul German de Studiu al Hodgkin . Pacienţii primesc de obicei tratamentul în cicluri de 21 de zile fara administrarea medicatiei in zilele 16-21. Există, de asemenea, un regim mult mai intens cu cicluri de 14 zile (BEACOPP escaladat). De obicei, o terapie este formată din opt, uneori şase cicluri. În unele ţări, BEACOPP este încă experimental, în altele (de exemplu, Germania şi Austria ) este o terapie standard. În Statele Unite, ABVD (sau Stanford V ) este folosit mult mai frecvent deoarece se considera ca BEACOPP poate induce mai multe neoplazii secundare (cum ar fi leucemii). Acest lucru nu a fost inca dovedit, după ~ 10 ani de folosire în alte ţări. Unii considera ca regimul BEACOPP nu este dat din motive financiare, fiind într-adevăr, mai scump, necesitand si sprijin G-CSF. Cu toate acestea, BEACOPP ofera rate de raspuns de aproximativ 10-15% mai mari în stadiile avansate ale bolii Hodgkin (IIB + factori de risc sau stadii III şi IV) .

m² = suprafaţă corporala

iv = intravenoasă

BEACOPP de bază:

(B) leomycin 10 mg / m² iv Ziua 8
(E) toposide 100 mg / m² iv 1-3 zile
(A) driamycin 25 mg / m² iv Ziua 1
(C) yclophosphamide 650 mg / m² (Iv) Ziua 1
Vincristină (= (O) ncovin) 1,4 mg / m² (max 2 mg) iv Ziua 8
(P) rocarbazine 100 mg / m² oral Ziua 1-7
(P) rednisone 40 mg / m² oral Ziua 1-14

BEACOPP escaladat:

Bleomycin 10 mg / m² iv Ziua 8
Etoposid 200 mg / m² iv 1-3 zile
Adriamycin (doxorubicină =) 35 mg / m² iv Ziua 1
Ciclofosfamida 1250 mg / m² KO / zi iv Ziua 1
Vincristină 1,4 mg / m² (max 2 mg) iv Ziua 8
Procarbazină 100 mg / m² oral Ziua 1-7
Prednisone 40 mg / m² oral Ziua 1-14

Reacţii adverse frecvente

Cu aceste medicamente, multi oameni au o scădere temporară a numărului de celule sanguine, ceea ce duce la următoarele reacţii adverse:

  • Risc crescut de a face o infectie din cauza scaderii numarului leucocitelor din sange - organismului ii este mai greu să lupte împotriva infecţiilor. Puteţi avea dureri de cap, dureri musculare, tuse, dureri în gât, dureri la urinare şi frisoane;
  • Oboseală şi lipsă de aer din cauza scăderii eritrocitelor din sânge (anemie) – posibil să aveţi nevoie de o transfuzie de sânge;
  • Vânătăi mai frecvente din cauza scăderii numărului de trombocite - este posibil să aveţi sângerări nazale, sangerarea gingiilor după ce vă spălaţi pe dinţi, sau o mulţime de pete mici de culoare roşie sau vânătăi pe braţe sau picioare (cunoscut sub numele de peteşii)

Unele dintre aceste reacţii adverse pot pune viaţa în pericol, în special infecţiile. Ar trebui să contactaţi spitalul dumneavoastră dacă aveţi oricare dintre aceste reacţii adverse. Medicul dumneavoastră trebuie sa vă verifice numărul celulelor sangvine în mod regulat.

Alte reacţii adverse frecvente includ:

  • Oboseala în timpul şi după tratament – in general nivelul de energie revine la normal dupa 6 luni sau un an de la oprirea tratamentului;
  • Senzaţie  de voma - afecteaza  2 persoane din 10 (20%), dar este de obicei bine controlată cu medicamente antiemetice;
  • Caderea parului apare la pana la 8 din 10 persoane (80%), dar va creşte din nou odată ce se termină tratamentul;
  • Femeile pot avea intreruperi de ciclu (amenoree), dar acest lucru poate fi temporar;
  • Sensibilitate la lumina soarelui - nu sta la soare, şi acoperă sau utilizeaza creme cu filtru UV mare pe pielea expusa la soare;
  • Pete maronii ale pielii pot să apară de-a lungul liniei venoase în care chimioterapia a fost injectata;
  • Modificari ale aspectului si cresterii unghiilor;
  • Vedere înceţoşată sau senzatia de ochii umezi;
  • Aceste medicamente pot avea un efect nociv asupra unui copil în curs de dezvoltare – discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a incepe tratamentul;
  • Pierderea  fertilitatii - aceste medicamente pot diminua gradul de fertilitate pana la 0 - discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a incepe tratamentul.
Reacţii adverse ocazionale

Unele persoane pot avea una sau mai multe dintre următoarele reacţii adverse:

    • Inflamatia gurii afecteaza pana la 8 din 100 de persoane (8%) şi poate fi severă;
    • Amorţeală sau furnicături în degetele de la maini si picioare afecteaza aproximativ 1 din 20 de persoane (5%) şi poate provoca anumite dificultati – poate apare dupa câteva zile sau săptămâni de la începerea tratamentului şi, de obicei, dispar trepatat la cateva luni dupa incheierea tratamentului;
    • Afectiuni ale plămânilor - informati medicul dacă aveţi o tuse uscată, dispnee, dureri în piept sau o temperatură ridicată;
    • Impact negativ asupra a muschiului inimii - acest efect este de obicei temporar, dar pentru un număr mic de persoane poate fi permanent. Medicul dumneavoastră trebuie sa vă verifice inima înainte şi după tratament.

Reacţii adverse rare

Într-un mic procent pot aparea cancere secundare la cativa ani după încheierea tratamentului.

Puncte importante de reţinut

Nu toată lumea va manifesta aceste reacţii adverse. Puteţi avea nici una sau mai multe efecte secundare. Un efect secundar se poate agrava in cursul tratamentului. Sau este posibil să aveţi mai multe efecte adverse in decursul tratamentului. Discutaţi cu medicul dumneavoastră, farmacistul sau asistenta medicala cu privire la toate reacţiile adverse ale dvs., intrucat acestia vă pot ajuta să le gestionati. Ar trebui să aveţi un număr de contact al asistentei sau medicului care va administreaza chimioterapia. Trebuie contactati pentru întrebări sau probleme aparute in timpul tratamentului. Spune-i medicului dumneavoastră despre orice alte medicamente pe care le luaţi, inclusiv vitamine, suplimente pe bază de plante şi alte remedii – unele medicamente pot reacţiona împreună.

Imunizarile şi chimioterapia

Nu ar trebui să va imunizati cu vaccinuri vii în timp ce aveţi acest tratament sau pentru cel puţin 6 luni după aceea. Acestea includ rubeola, oreion, pojar (de obicei, dat împreună, ca MMR), BCG şi împotriva febrei galbene. Puteţi avea alte vaccinuri, dar ele nu pot oferi o protecţie la fel de buna până ce sistemul imunitar nu si-a revenit pe deplin. Evitati zonele aglomerate pentru a putea fi mai putin expusi la agenti patogeni externi.

Chimioterapie – Protocolul ABVD

ABVD protocol

Protocol citostatic ABVD

ABVD este un regim de chimioterapie utilizat in tratamentul de prima linie a limfomului Hodgkin, înlocuind protocolul MOPP. Se compune din tratament concomitent cu urmatoarele medicamente citostatice:

- Adriamicină (doxorubicină / Hydroxydaunorubicin, H în protocolul CHOP)
- Bleomicină
- Vinblastină
- Dacarbazină (similar cu procarbazină, P în protocolul MOPP)

1. Indicatii

Începând din anul 2007, ABVD este utilizat pe scară largă ca tratament de chimioterapie initial pentru cei diagnosticati cu limfom Hodgkin. Un alt protocol de chimioterapie care este utilizat pe scară largă în această situatie este Stanford V.

2. Istorie

Înainte de mijlocul anilor 1960, în stadiu avansat, boala Hodgkin, era tratata cu un singur agent de citostatic, cu un pronostic destul de scazut legat de supravietuirea pe termen lung şi a ratei de vindecare. O data cu progresul stiintific legat de intelegerea rezistentei la chimioterapie, precum şi dezvoltarea de protocoale ce utilizeaza citostatice asociate, Vincent T. DeVita şi George Canellos la Institutul National al Cancerului (Statele Unite) au dezvoltat schema MOPP. Această combinaţie de mecloretamina, vincristină (Oncovin), procarbazina, si prednison s-a dovedit capabila in a vindeca aproape 70% dintre pacienţii cu limfom Hodgkin in stadiu avansat.
În timp ce protocolul MOPP a fost un succes remarcabil în tratarea limfomului Hodgkin in stadii avansate, toxicitatea a rămas semnificativă. În afară de supresia măduvei osoase, ca reacţii adverse frecvente sunt incluse leziuni nervoase cauzate de reacţii alergice la vincristină şi procarbazină. Efectele pe termen lung au fost, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Infertilitatea a fost un important efect advers pe termen lung. Deasemenea, mult mai important, riscul de a dezvolta boli asociate tratamentului ca mielodisplazie sau leucemie acuta a fost observata, avand o incidenta crescută la pacienţii care au primit MOPP. Aceste afectiuni maligne hematologice asociate tratamentului au atins punctul culminant intre 5 si 9 ani dupa tratamentul pentru limfom Hodgkin.

3. Dezvoltarea protocolului ABVD

Prin urmare, regimuri alternative au fost testate într-o încercare de a evita agenti alchilanti (cum ar fi mecloretamina), care s-au considerat a fi responsabili pentru multe dintre efectele adverse pe termen lung a MOPP. ABVD a fost dezvoltat ca o alternativa mai putin toxica si mai eficienta decat protocolul MOPP, primele rezultate ale regimului ABVD au fost publicate la Università degli Studi di Milano, Facoltà di Medicina e Chirurgia, ( anno accademico : 1974/75 ) in : ‘Studio comparativo di due schemi di polichemioterapia negli stadi avanzati della Malattia di Hodgkin’ , (relatore prof. F. A . ), tesi di laurea di Fossati Vittorio , Matr. 81.606 ,(teza unui student condus de Bonadonna Gianni), iar aceste rezultate initiale au fost, de asemenea, publicate în 1975 de un grup de italieni, condusi de Bonadonna G.
O serie de studii au comparat apoi MOPP vs. MOPP plus ABVD şi ABVD fata de alte regimuri anterioare folosite pentru limfomul Hodgkin.
Un studiu facut de CALGB a sugerat că ABVD a fost superior MOPP, cu o rată mai mare de răspuns global, mai puţine efecte de toxicitate hematologica, o mai buna supravieturire fara recidiva, şi rezultate mai bune după recădere la pacienţii trataţi cu ABVD. Mai târziu numeroase studii au confirmat superioritatea protocolului ABVD în ceea ce priveşte eficienţa, şi, de asemenea, a demonstrat ca efectele adverse au fost mai putin frecvente comparativ cu MOPP, cum ar fi incidenta leucemiei acute post-tratament dupa cativa ani. Luate impreuna, aceste rezultate au condus la înlocuirea MOPP de catre ABVD, ABVD fiind introdus în tratamentul de prima linie in cazurile de limfom Hodgkin.

4. Administrare

Un ciclu de chimioterapie ABVD este de obicei dat timp de 4 săptămâni, cu două doze în fiecare ciclu (ziua 1 si ziua 15). Toate cele patru medicamente pentru chimioterapie sunt administrate intravenos. Tratamentul cu protocolul ABVD este de obicei administrat în ambulatoriu si nu necesită spitalizare.
Dozaje tipice pentru un ciclu de 28 de zile de ABVD sunt după cum urmează:

Adriamicină >>> 25 mg/m² (iv) în zilele 1 şi 15
Bleomicină >>> 10 units/ (iv)
în zilele 1 şi 15
Vinblastină >>> 6 mg/ (iv)
in zilele 1 si 15
Dacarbazină >>> 375 mg/ (iv)
in zilele 1 si 15

Numărul total de cicluri depinde de stadiul bolii şi de cât de bine tolerează pacientul chimioterapia. Dozele pot fi întârziate din cauza neutropeniei, trombocitopeniei, sau a altor efecte secundare.
O scanare PET (FDG) este de obicei recomandata după două sau trei cicluri de ABVD pentru a evalua răspunsul la tratament.

5. Efecte secundare

În spectrul relativ al tratamentelor citostatice in cancer, ABVD nu este un regim deosebit de toxic. Efectele secundare ale ABVD pot fi împărţite în acute (cele care se produc în timpul tratamentului cu chimioterapie) şi tardive (acelea care apar dupa ani de la terminarea chimioterapiei). Efectele întârziate adverse au o importanţă deosebită, deoarece mulţi pacienţi trataţi pentru limfom Hodgkin sunt vindecati si se pot aştepta la o speranta de viata lunga după terminarea tratamentului.

a) Efectele secundare acute

- Căderea părului, sau alopecia, este un efect destul de intalnit, dar nu obligatoriu in ABVD. Parul care este pierdut va creste la loc dupa terminarea chimioterapiei;
- Greaţa şi vărsăturile pot să apară, dar exista tratamente pentru atenurea acestor efecte secundare;
- Număr scăzut al elementelor figurate ale sangelui, sau mielosupresie, apare aproximativ la 50% din pacienti in tratamentul ABVD. Pentru combatere se folosesc factori de crestere a celulelor sangvine. Hemograma este verificata frecvent în timpul tratamentului citostatic. Febra sau orice alt semn de infecţie care apare trebuie să fie evaluat prompt deoarece infecţiile severe se pot dezvolta rapid la persoană cu un număr scăzut de globule albe in sânge din cauza chimioterapiei;
- Reacţii alergice, mai ales la bleomicina. O doză mica de test, de bleomicina, este adesea administrata înainte de prima rundă de ABVD pentru pacientii cu risc alergic ridicat ;
- Amorţeală în vârfurile degetelor de la maini si picioare.

b) Efecte adverse întârziate

- Infertilitatea este putin probabila in tratamentul cu protocolul ABVD. Mai multe studii au sugerat faptul că, are loc o scădere a numărului de spermatozoizi la bărbaţi în timpul chimioterapiei, acesta revenind la normal după finalizarea ABVD. La femei, nivelurile de hormon FSH răman normale, în timpul chimioterapiei cu ABVD, demonstrand conservarea functiei ovariene. Indiferent de aceste date, opţiunile de fertilitate (de exemplu, depozitarea spermatozoizilor la o banca de sperma) ar trebui să fie discutate cu medicul oncolog înainte de iniţierea tratamentului ABVD.
- Toxicitate pulmonară, sau afectiuni pulmonare, pot sa apara odata cu utilizarea bleomicinei în ABVD, în special atunci când radioterapia in zona pieptului este, de asemenea, administrata ca parte a tratamentului pentru limfom Hodgkin. Această toxicitate se dezvoltă in luni până la ani dupa finalizarea chimioterapiei, şi, de obicei se manifesta prin tuse şi dificultati de respiraţie. Concentraţii ridicate de oxigen, cum ar fi cele folosite adesea în chirurgie, pot declansa afectiuni pulmonare la pacienţii care au primit bleomicina, chiar si ani mai târziu. Testele pulmonare sunt adesea folosite pentru a evalua posibilele daune datorate bleomicinei la nivel pulmonar.
- Toxicitate cardiacă, sau cardiomiopatie, poate fi un efect secundar intarziat al adriamicinei. Legatura adriamicinei cu toxicitatea cardiacă este data de durata de viaţă a dozei totale de adriamicina, si creste la persoanele care primesc o doză cumulată de mai mare de 400 mg/m². Majoritatea pacientilor trataţi cu ABVD primesc o doza mai mica decat aceasta (pentru 6 cicluri de ABVD, doza de adriamicina cumulată este de 300 mg/m²)
- Afecţiuni maligne secundare
. Pacienţii vindecati de limfom Hodgkin rămân cu un risc crescut de a dezvolta alte tipuri (secundare) de cancer. Legate de tratament, leucemiile, sunt mai puţin frecvente cu ABVD în comparaţie cu MOPP. Multe dintre aceste tipuri secundare de cancer au fost cazuri de cancer pulmonar sau, la femei, cancerul de san, subliniind importanţa renunţării la fumat şi de îngrijire regulata, preventiva, după terminarea tratamentului. Radiatiile si chimioterapia, ambele joacă un rol în dezvoltarea acestor afecţiuni maligne secundare.

6. Tratamente de susţinere

Tratamentele de susţinere se referă la eforturile de a preveni sau trata efectele secundare ale chimioterapiei ABVD, şi de a ajuta pacientii sa simta un discomfort cat mai mic posibil in timpul chimioterapiei.

a) Antiemetice

Progrese semnificative legate de medicatia antiemetica, sau anti-greaţă, au fost făcute la începutul secolului 21. Pacientii vor primi de multe ori o combinaţie de antagonişti ai receptorilor 5-HT3 (de exemplu ondansetron), corticosteroizi, şi benzodiazepine înainte de chimioterapie, pentru a preveni greaţa. Aceste medicamente sunt, de asemenea, eficiente si după ce greaţa se dezvoltă, cum sunt fenotiazinele. Sensibilitatea fiecărei persoane la greaţă şi vărsături variază. În general, în timp ce pacienţii resimt de multe ori unele senzatii de greata uşoară până la moderată,  vărsăturile severe sunt mai puţin frecvente cu ABVD.

b) Factori de creştere

Factori de creştere ai elementelor sangvine sunt medicamente care stimulează măduva osoasă să producă o cantitate mai mare a unui anumit tip de celule din sânge. Exemplele utilizate în mod obişnuit includ G-CSF şi eritropoietină. Aceste medicamente sunt folosite uneori cu ABVD pentru a preveni sau combate neutropenia (număr mic de celule albe din sânge) şi anemia in timpul chimioterapiei.

Informatii suplimentare: ABVDAdriamicină , BleomicinăVinblastinăDacarbazină

ADCETRIS – un nou medicament pentru Hodgkin

Seattle Genetics Announces FDA Accelerated Approval of ADCETRIS (Brentuximab Vedotin)

Seattle Genetics Announces FDA Accelerated Approval of ADCETRIS (Brentuximab Vedotin)

FDA a aprobat pe 19 August 2011 un nou medicament ca metoda de tratament pentru limfomul Hodgkin si ALCL (limfom malign cu celule mari anaplazice).
ADCETRIS (brentuximab vedotin) este recomandat in urmatoarele cazuri:
- Tratarea pacientilor cu limfom Hodgkin la care auto-transplantul cu celule stem nu a dat rezultate sau cand nu au avut raspuns la cel putin 2 protocoale de chimioterapie in cazul pacientilor care nu au fost candidati pentru auto-transplant.
- Tratarea pacientilor cu ALCL cand nu s-a obtinut nici un raspuns prin folosirea cel putin a unui protocol chimioterapeutic.

Indicatiile ADCETRIS sunt bazate pe rata de raspuns a medicamentului. Momentan nu sunt date care sa demonstreze imbunatatiri ale rezultatului final sau a ratei de supravietuire in cazul tratamentului cu ADCETRIS.
ADCETRIS este primul medicament aprobat de FDA (U.S. Food and Drug Administration) pentru limfomul Hodgkin in mai bine de 30 de ani, si ofera o noua metoda de tratament in plus pentru Hodgkin si ALCL.
ADCETRIS are mai multe componente alcatuind un complex anticorp-medicament:un anticorp monoclonal anti-CD30 atasat printr-o proteaza scindabila la un agent perturbator al microtubulilor (monomethyl auristatin E (MMAE)). Acest complex ADC (antibody drug conjugate) foloseste un sistem de legare conceput sa fie stabil in fluxul sangvin dar care sa elibereaze MMAE dupa integrarea in celulele tumorale ce exprima CD30 pe suprafata lor.

Mai multe informatii pe http://www.adcetris.com/

Povestile voastre…mic “ghid” pentru altii in nevoie.

Violet Ribbon - Hodgkin Disease Awareness-Small

Dupa cum spune si titlul m-am gandit sa creez o asemenea categorie care sa contina, povestile voastre.
Mereu m-am gandit ca intr-un fel, desi privind in trecut nu mai poti schimba nimic, poate mi-ar fi prins bine sa pot citi din experienta altor oameni trecuti printr-o asemenea incercare.
A nu se intelege gresit, FIECARE CAZ ESTE UNIC. Spun asta deoarece in ziua de astazi gasesti pe internet tot felul de surse care mai de care mai “colorate” si poti ajunge sa fii gresit informat.
Cand esti pus in situatia unui asemenea diagnostic poate primul lucru pe care il faci este sa dai repede search pe Google…
In cazul meu, dupa aflarea diagnosticului, a fost initial o stare de “liniste” interioara, acea liniste apasatoare care iti opreste toate gandurile, care opreste timpul si incepi sa simti ca totul se misca normal in jurul tau, mai putin tu…la tine totul este intr-un slow motion. Te simti capitan pe un vas aflat in voia valurilor.
Apoi a urmat o stare de ambitie si de brainstorming interior(ganduri interioare de genul “Ok, deci e real, mi se intampla mie. Si acum ce putem face…mmmm, sa facem un plan, sa venim cu idei, trebuie sa existe o scapare”).
Avand in vedere studiile mele si aspiratia mea impulsul initial mental a fost sa vand tot si sa cumpar aparatura de laborator, aveam de gand sa gasesc singur solutia problemei mele.
Dar nu a durat decat o fractiune de secunda sa ma trezesc la realitate si sa imi dau seama nu numai ca nu dispuneam de cunostinte suficiente pentru asta(dar eram dispus sa invat), si nici de miliarde de euro (cat se investesc anual in cercetare) si daca printr-o minune le-as fi avut pe toate imi lipsea ceva esential: TIMPUL necesar sa fac toate acestea.
Revenind repede cu picioarele pe pamant am optat sa am incredere in medici si sa ma las dus de val in directia posibilitatilor existente de tratament.
Acum ajungem la partea “interesanta”, acel “search” pe Google. Da, asta am facut si eu la un moment dat asta, dar m-am oprit brusc. Iar cand am fost pe punctul de a fi doborat de tot (la aflarea vestii ca tratamentul nu a functionat si boala a evoluat, in August anul trecut) AM REEVALUAT TOTUL SI M-AM HOTARAT SA LUPT CU TOATA FIINTA MEA, CU FIECARE CELULA SANATOASA CARE O AVEAM IN CORP SI SA INVING BOALA PENTRU TOTDEAUNA, INDIFERENT CE AR FI!!! … si asta s-a si intamplat. A necesitat multa rabdare si mai multa suferinta, dar rezultatele sunt pe masura.
Legat de cautatul pe Google…
Daca nu ai nici o legatura cu domeniul medical si te apuci sa citesti toate forum-urile si toate site-urile, probabil te vei apuca cu mainile de par si iti vei spune ca nu exista nici o scapare sau vei cadea in extrema cealalta crezand ca un “ceai” va rezolva problema.

Lucrul cel mai important care se pierde din vedere este ca, in cazul bolilor de genul cancer, totul este doar o statistica. Nimeni nu garanteaza un rezultat chiar daca a functionat la 80%, asa cum te poti vindeca total din primul tratament facut.

In zilele noastre cancerul a ajuns o maladie tratabila in multe cazuri si pe zi ce trece alte si alte metode si medicamente sunt inventate.
Totul este in functie de organismul tau, cat de bine sau de prost va reactiona la tratament, cat de mult sau de putin vei simti efectele adverse ale tratamentului citostatic, cat de usor sau de greu te vei reface sau daca vei ramane in remisie totala toata viata sau nu…
Nu exista o lege aplicata universal. Toti suntem unici si aceasta unicitate ne face sa reactionam diferit in diferite conditii.
Da, exista niste data statistice, dar nimeni nu va putea garanta ca se va intampla intr-un fel sau altul.
In acest post veti putea impartasii experientele voastre, ma refer la voi cititorii (adaugand comentarii), pentru ca altii aflati acum in situatia voastra de alta data sa primeasca informatia care considerati ca v-ar fi folosit si voua atunci!
Eu voi contribui si eu cum pot, postand info pe acest blog din locatiile in care am ajuns din perspectiva cazului meu (puteti vedea toata povestea mea accesand din Menu principal “IONUT R. POPESCU > Cazul Meu“, dar voi incerca sa postez si stiri din acest domeniu dupa o prealabila filtrare si verificare a surselor.

Iar celor ce citesc viitoarele comentarii nu voi da nici un sfat, ci voi spune decat atat:

“Incercati sa filtrati informatia de pe internet astfel incat sa fie in folosul dumneavoastra! … si nu renuntati la tratamentul recomandat de medici in favoarea unor tratamente minune fara o baza stiintifica in spate!”

(despre acestea, si anume trat. complementare prin care sustii organismul in perioada tratamentului alopat voi vorbi intr-un post urmator in categoria “Tratamente complementare”)

Va doresc multa sanatate tuturor!
iar celor ce se confrunta acum cu aceasta boala, mult CURAJ, PUTERE, INCREDERE in tine si Dumnezeu si SANATATE!
CANCERUL POATE FI INVINS!

Hodgkin’s Violet Ribbon sau Panglica Violeta a bolii Hodgkin

Probabil v-ati intrebat sau deja ati intuit ce reprezinta panglica violeta prezenta in header-ul blogului.
In 2001 comitetul organizatiei non-profit Curehodgkins.com (http://curehodgkins.com/) a adoptat panglica de culoare violeta ca fiind simbolul ce unifica notiunea de limfom Hodgkin cu pacientii, supravietuitorii si familiile acestora iar luna septembrie este aleasa ca fiind luna reprezentativa pentru informarea despre bolile categorisite ca limfom.
Desi nu se cunoaste o cauza exacta a declansarii limfomului Hodgkin (vom dezbate acest subiect intr-un post dedicat), acest simbol international are menirea de a atrage atentia asupra incidentei bolii si de a informa populatia despre simptome, evolutie si tratamentele disponibile. In acelasi timp ofera bolnavilor un mediu de socializare si 2 idei foarte importante :

“NU ESTI SINGUR IN ACEASTA LUPTA!”

“CANCERUL POATE FI INVINS!”

Violet Ribbon - Hodgkin Disease Awareness-Small

Violet Ribbon - Hodgkin Disease Awareness

Clinici si Spitale

Dupa cum spune si numele caterogiei, in cadrul acestor posturi voi descrie diverse clinici si spitale, atat din Romania dar mai ales din strainatate cu care am avut contact sau nu, dar cunoscute pentru serviciile la innalte standarde pe care le ofera.

Voi incepe prin a furniza informatii legate de 2 clinici din strainatate Uniklinik (Koln – Germania) si Istituto Clinico Humanitas (Milano – Italia).

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 50 other followers