Inca un drum in Italia, inca un PET/CT…si ceva emotii…
Inca un drum in Italia, inca un PET/CT …si ceva emotii…
Desi chiar in dimineata PET-ului m-am trezit cu o umflatura serioasa la subratul stang, ceea ce mi-a cam dat un gol in stomac, am incercat sa fiu calm si sa astept rezultatul de a doua zi. Intradevar aveam axilar ganglionii inflamati, bilateral, care au iesit usor pozitivi si pe PET, dar si de aceasta data medicii mi-au spus sa stau linistit deoarece ei considera a fi inflamatorii absorbind foarte usor mediul de contrast.
Asta inclin sa si fac, sa ii cred, mai ales avand in vedere ca acel ganglion care se pozitivase in octombrie, acum nu a mai fost de gasit. Ajuns in Romania au urmat o alta serie de analize cu scopul de a elucida cauza inflamatiei dar toate testele legate de posibili patogeni au iesit negative. Asa ca nu am decat sa am rabdare si sa astept 2-3 saptamani, asa cum m-au sfatuit si in Italia, in speranta ca vor trece de la sine.
Avand in vedere emotiile prin care am trecut si de aceasta data si faptul ca in ciuda tuturor eforturilor mele de a evita orice raceala sau inflamatie care ar putea interfera cu rezultatul, nu a fost nici acum un PET 100% “curat”, am fost chemat din nou peste 3-4 luni.
Dupa cum ati vazut in ultima perioada nu am mai postat asa de des pe blog, din cauza timpului putin, acum adaugandu-se programului obisnuit si o sesiune de examene din cadrul master-ului.
Voi incerca insa, in curand, sa acord timp si blogului si sa mai postez diverse articole, …sunt destule subiecte care merita atentia.
In rest sunt bine, fizic mai ma lovesc de mici invonveniente, iar psihic, ei bine psihic s-ar putea mult mai bine. Nu stiu exact care este cauza, poate agitatia si faptul ca PET-ul si corpul meu mi-au dat iar ceva emotii cumulat cu alte evenimente din ultima perioada si vremea rece de afara, mi-au creat o stare usor depresiva…simt ca nu sunt in “apele mele”, dar care sper sa treaca repede.
Metoda care ma face sa depasesc repede starile acestea, cand mai apar, sunt propriile amintiri, si atunci imi dau seama ca, acum, sunt bine, si nu ar trebui sa ma simt in vreun fel trist.
Va multumesc si va doresc multa sanatate tuturor !
John
Posted on ianuarie 29, 2012, in Cazul Meu, Ionut R. Popescu and tagged pet ct. Bookmark the permalink. 8 comentarii.



Nu ma deranjeaza
Mercic!
Mergi inainte cu curaj !
Inainte…inainte…
Ai incredere ca totul va fi bine!!! Sa fi sanatos in continuare si sa ai grija de tine! Be happy!!!
Multumesc Criss
! Multa sanatate si tie! Ti pup!
Multa sanatate iti doresc Ionut, sa ai incredere in Dumnezeu ca te ajuta doar sa crezi in el.
Vroiam sa te intreb daca nu stii cum se poate procura acest nou medicament, Adcetris.Acum incerc sa ajut o persoana care sufera de acesta boala , are 24 de ani , e vorba de o fata, ar face transplant dar nu poate deoarece are creatinina mare si nu ar face fata transplantului.In urma unui control la clinica din Koln , medicul de acolo a ajuns la concluzia ca cel mai bun tratament pentru ea ar fi cu Adcetris, si Ixoten, care nu segasesc in Romania ci doar in State si in putine tari din Europa.Ma gandeam ca tu care stii despre ce vorbesc si cunoscand medici poate ai auzit cum s-ar putea intra in posesia acestor medicamente.
Te-as ruga daca poti sa ne ajuti sa imi scrii la anghel.alin@yahoo.com.
Salut Alin,
Ti-am trimis mail. Sper sa ajute.
Multa sanatate!
Numai bine,
Ionut